Stresul și sănătatea: ce se întâmplă în corp și ce te ajută

Ce este stresul?

Organizația Mondială a Sănătății descrie stresul ca o stare de îngrijorare sau de tensiune mentală provocată de o situație grea. E o reacție naturală, care ne ajută să facem față provocărilor și pericolelor din viață. Toată lumea trăiește stres din când în când.

Diferența o face cât durează și cât de tare te apasă. Un termen limită la serviciu care trece într-o săptămână e altceva decât luni de griji despre bani, despre sănătatea cuiva drag sau despre un loc de muncă nesigur.

Ce se întâmplă în corp când ești stresat?

Când creierul simte o amenințare, corpul eliberează hormoni de stres, cum sunt adrenalina și cortizolul. În câteva secunde:

• inima bate mai repede și tensiunea crește;
• respirația se accelerează;
• mușchii se încordează;
• în sânge ajunge mai mult zahăr, ca energie rapidă;
• digestia încetinește, pentru că acum nu e o prioritate.

Reacția asta e foarte utilă pe termen scurt. Te ajută să frânezi la timp, să vorbești în fața unei săli sau să termini un proiect. După ce situația trece, corpul revine la normal.

Cum îți dai seama că stresul a devenit prea mult?

Serviciul de sănătate britanic (NHS) enumeră semnele cele mai frecvente. Ele apar adesea treptat, așa că multă lume nu le leagă de stres:

• în corp: dureri de cap, mușchi încordați, stomac deranjat, oboseală, somn prost;
• în minte: griji care nu se opresc, concentrare grea, senzația că nu faci față;
• în comportament: iritabilitate, retragere de lângă oameni, mai multă cafea, alcool sau dulce, mai puțină mișcare.

Un jurnal scurt te ajută să vezi legătura. Dacă în săptămânile grele dormi mai prost, mănânci altfel și te miști mai puțin, așa reacționează corpul la stres, la aproape toată lumea.

Cum influențează stresul somnul, mesele și mișcarea?

Zona	Ce se întâmplă	Ce poți încerca
Somn	adormi greu, te trezești noaptea cu gânduri	scrie grijile pe hârtie înainte de culcare; oră fixă de trezire
Mese	poftă de dulce și gustări sau, invers, lipsa poftei	mese la ore regulate; gustări pregătite dinainte
Mișcare	renunți primul la ea când ești ocupat	10 minute de mers, chiar și în zilele grele
Energie	oboseală, chiar și după odihnă	pauze scurte în timpul zilei, ieșit afară la lumină

Toate se leagă între ele. Somnul prost crește stresul de a doua zi, iar stresul strică somnul. De aceea un mic pas într-o singură zonă, de exemplu o plimbare zilnică, poate ajuta și la celelalte.

În contul gratuit MentorSano, jurnalul zilnic îți arată cum se schimbă somnul, energia și mișcarea de la o săptămână la alta, iar lecția zilei îți explică pe scurt de ce se întâmplă ce simți.

Ce te ajută să gestionezi stresul zi de zi?

OMS a făcut un ghid simplu, „Doing What Matters in Times of Stress”, cu tehnici pe care le poate folosi oricine. Câteva dintre ele, împreună cu sfaturile NHS:

• O rutină zilnică. Ore regulate de trezire, mese și culcare dau corpului un ritm stabil când în jur e haos.
• Mișcarea. Orice fel de mișcare scade tensiunea din corp și ajută somnul.
• Oamenii apropiați. O discuție cu cineva în care ai încredere ușurează mult povara.
• Prezent, nu viitor. Când gândurile fug spre ce ar putea merge rău, întoarce atenția la ce vezi, auzi și simți acum, câteva respirații.
• Lucrurile pe rând. Scrie ce ai de făcut, împarte în pași mici și fă-l pe primul.
• Mai puține știri și ecrane, mai ales seara.
• Atenție la ce folosești ca „ajutor”: alcoolul, tutunul și mâncatul pe fugă par să ajute pe moment, dar cresc stresul pe termen lung.

Ce înveți despre tine din stres?

Stresul arată de obicei ce contează pentru tine și unde ai nevoie de sprijin. Uită-te la situațiile care te stresează cel mai des: sunt legate de timp, de oameni, de bani, de sănătate? Unele nu se pot schimba, dar felul în care te pregătești pentru ele, da. A învăța cum reacționează corpul tău e primul pas ca să nu mai fii surprins de el.